350.000 de case pică la primul cutremur major
Posted by Fastimo on oct. 26, 2013 in Uncategorized | 0 comments
Capital a consultat actul pe care s-a fundamentat Legea asigurării obligatorii a locuinţei. Documentul conţine concluzii înspăimântătoare despre efectele unui cutremur important
Trei sferturi din cele peste 8,4 milioane de locuinţe din România sunt construite înainte de cutremurul 1977, fiind ridicate după normative vechi. Este doar una dintre concluziile îngrijorătoare la care au ajuns specialiştii angajaţi de statul român şi Banca Mondială pentru a determina nivelul de risc la care se supune ţara noastră în caz de dezastru. Documentul rezultat în urma cercetărilor este însemnat „confidenţial“ şi a stat la baza legii privind asigurarea obligatorie a locuinţei.
Cea mai gravă concluzie este cea referitoare la efectele unui cutremur similar celui din martie 1977. În cazul acestui eveniment care, potrivit specialiştilor, „va veni cu siguranţă“, peste 350.000 de locuinţe ar fi distruse total, în timp ce pagubele s-ar ridica la aproximativ 4,8 miliarde de euro. Numărul avansat de specialişti este însă minimal, întrucât el reprezintă doar clădirile afectate de ultimele trei cutremure majore, din 1977,1986,1990, şi nereparate între timp. Studiul nu face referire, de exemplu, la locuinţele construite în viteza anilor de boom economic. Pe de altă parte, majoritatea cercetărilor plasează România printre ţările cu cel mai ridicat risc seismic.
„România este cea mai expusă ţară la cutremur din Uniunea Europeană“, spune directorul general al Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), Nicoleta Radu Neacşu. Cu toate acestea, la finele primului trimestru din 2013, circa 40% din total, adică doar 3,7 milioane de locuinţe beneficiau de asigurare facultativă, în timp ce alte aproximativ 300.000 erau asigurate obligatoriu. Procentajul nu ar fi fost atât de mic dacă respectivele poliţe nu ar fi concentrate în doar câteva zone din ţară şi mai ales în marile oraşe.
În 1977 au căzut peste 700.000 de locuinţe
Punct de reper pentru orice studiu referitor la riscurile la care se supune România rămâne dezastrul din martie 1977. Din păcate, situaţia de atunci e comparabilă cu cea de acum cel puţin în ceea ce priveşte starea fondului locativ. Ca şi acum, majoritatea clădirilor şi locuinţelor aveau o vechime mai mare de 40-50 de ani. Studiul citat mai sus face şi un bilanţ al efectelor dezastrului.
Peste 700.000 de locuinţe au fost distruse. Seismul a afectat 20 din cele 40 de judeţe ale ţării. Dar iată concluziile cercetătorilor : „Până de curând, adevărata extindere şi natură a pagubelor nu a fost corect raportată sau investigată. În literatura existentă găsim referinţe despre un număr de 32.900 locuinţe care s-au prăbuşit sau au fost grav afectate, despre 35.000 familii rămase fără locuinţe şi despre zeci de mii de locuinţe şi alte proprietăţi nonrezidenţiale afectate sau distruse. Locuinţele individuale afectate au fost în număr de 742. 259 (prăbuşite sau distruse) din care 35.600 demolate sau dezaprobate (4,8%), 351.835 locuinţe care au necesitat lucrări de consolidare (47,4%) şi 354.824 locuinţe care au necesitat reparaţii (47,8%). Cifra totală a locuinţelor afectate se ridică la 12% din numărul total de locuinţe existente în 1977.
Adăugând pierderi indirecte care nu s-au contabilizat în acel moment, se ajunge la o pierdere comparativ cu PIB-ul din 1977 între 13,3% şi 21,2%“.
Se scumpeşte asigurarea obligatorie
Cu aceste concluzii în faţă şi cu finanţare de la Banca Mondială, Guvernul României a decis înfiinţarea PAID. Poliţa emisă sub sigla Poolului reprezintă acum cea mai ifetină dar şi cea mai puţin completă formă de protecţie împotriva dezastrelor naturale. Preţul acestei poliţe a fost fixat tot în cadrul studiului la care facem referire la 20 de euro şi, respectiv, 10 euro în funcţie de tipul locuinţei asigurate. Totuşi, reprezentanţii PAID şi cei ASF au arătat că actualul nivel de primă nu mai este suficient. Aceasta este, se pare, şi concluzia unui recent studiu comandat de PAID şi realizat de Aon.
În aceste condiţii, există două posibilităţi. Una dintre ele şi cea mai discutată, se pare, este ca preţul poliţei obligatorii să crească. Această creştere ar urma să permită ca preţul să fie sub media pieţei, fasigurărilor facultative, având în vedere că asigurarea PAD merge pe principiul solidarităţii. În acest moment, prima medie la asigurările facultative de locuinţă este de aproximativ 37 de euro, după cum arată un studiu al UNSAR. O a doua variantă o reprezintă introducerea unei franşize. Această posibilitate a fost avansată, de către vicepreşedintele demisionar al ASF, Daniel Tudor, când încă era în funcţie „vrem să preîntâmpinăm situaţiile când cheltuielile pentru asigurători sunt mai mari decât despăgubirea pe care urmează s-o primească asiguratul şi să diminuăm fraudele. Micile stricăciuni ale locuinţei nu vor mai fi despăgubite la prima mână. Franşiza va fi extrem de mică, simbolică“, a spus Tudor. De altfel, franşiza de 5% din valoarea daunei a fost singurul element din studiul citat de noi nepreluat din start în legislaţie.
România este cea mai expusă ţară la cutremur din Uniunea Europeană: pagubele ar putea depăşi 4,4 miliarde de euro.
Nicoleta Radu-Neacşu, director executiv, PAID
Consolidarea structurilor afectate de cutremure nu a progresat, și asta înseamnă că în cazul unui cutremur cel puțin 350 mii locuințe vor fi vulnerabile.
Raport privind riscurile de dezastru
4,8 miliarade de euro ar putea fi pagubele totale generate de un cutremur similar celui din martie 1977
21 la sută din produsul intern brut al României au reprezentat pierderile suferite de ţara noastră în 1977
Sursa: capita.ro
Browse Listings
