Unde se afla Romania pe harta tarilor „ingenuncheate” de marile corporatii miniere

Posted by Fastimo on sept. 18, 2013 in Uncategorized | 0 comments

Proiectul Rosia Montana ar putea pune Romania pe harta tarilor „cucerite” de marile corporatii miniere, cu cea mai mare exploatare la suprafata de pe continentul european. Desi mina de aur din Apuseni nu se numara si printre cele mai mari din lume, problemele comune ale exploatarilor-gigant ne pot oferi o idee asupra impactului la nivel local al unui astfel de proiect.

Goana dupa aur este in ultimii ani mai intensa ca niciodata. Impulsionate si de evolutia pretului pentru acest metal pretios, dar si de epuizarea zacamintelor existente, companiile miniere au investit anul trecut sase miliarde de dolari doar in activitati de explorare, un record istoric. In ciuda eforturilor, rezultatele obtinute pana la aceasta ora sunt dezamagitoare si contureaza un viitor sumbru al industriei.

Harta descoperirilor majore de aur, in perioada 1998-2012

In acest context, zacamantul de la Rosia Montana, estimat la 314 tone de aur, reprezinta 4% din descoperirile ultimilor 14 ani. Proiectul Rosia Montana prevede deschiderea a patru cariere, cu un perimetru de exploatare de 255 de hectare, in timp ce productia anuala ar ajunge in medie la 15-16 tone de aur, timp de 16 ani.

Graficul descoperirilor de aur, productiei si a bugetului dedicat explorarilor, in perioada 1990-2012

Deocamdata insa, in lume mai functioneaza inca mine-gigant, care produc anual zeci de tone de aur si care aduc companiilor profituri de miliarde de dolari, cu pretul unor cratere vizibile din spatiu.

Grasberg, Papua

Mina Grasberg se afla la o altitudine de 4,270 de metri

Cea mai mare exploatare la suprafata din lume este mina de aur Grasberg, care se afla in Papua, Indonezia, la o altitudine de 4,270 de metri, potrivit unui clasament CNBC. Mai exact, suprafata carierei este de 210.000 de hectare si a produs anul trecut 45 de tone de aur (1,44 milioane de uncii). Haul vizibil din spatiu este administrat de compania Freeport-McMoRan Copper & Gold.

Mina Grasberg, Papua – imagine din spatiul cosmic

O parte din cele 230.000 de tone de reziduuri miniere, pe care exploatarea le produce in fiecare zi, ajung in panza freatica. Pe o suprafata de 8 km patrati, domneste un peisaj apocaliptic, cu ape acide, in care se gasesc cupru si alte metale grele. Substantele toxice au patruns in sol pana la o adancime de 480 de metri, iar pestii sunt pe cale de disparitie in regiune, in timp ce reziduurile se varsa, in cele din urma, in ocean.

Rauri acide in Papua, poluate de mina Grasberg

In plus, cariera se confrunta in acest moment cu alunecari de teren, din cauza gradului crescut de eroziune, a ploilor abundente si a cutremurelor.

In 1995, banca de dezvoltare a Guvernului american (Overseas Private Investment Corporation) a retras polita de asigurare pentru Freeport-McMoRan Copper & Gold, din cauza violarii nomelor de mediu, de neconceput pe teritoriul SUA. Compania miniera a dat in judecata institutia si a castigat cazul cu ajutorul unui audit independent.

Insa si Fondul de Pensii al Norvegiei, al doilea cel mai mare fond de pensii din lume, a exclus din portofoliu compania miniera, din cauza dezastrului ecologic provocat de exploatarea Grasberg.

Pe langa problemele de mediu, exploatarea a provocat tensiuni sociale. Locuitorii din Papua sunt nemultumiti de beneficiile economice de care se bucura tara, in conditiile in care Freeport a raportat, in 2010, un profit operational de 4,1 miliarde de dolari, la venituri de 6 miliarde de dolari. In ciuda acestor castiguri, compania este acuzata ca ar plati la negru fortele de ordine care asigura paza minei. De altfel, nici angajatii nu sunt suficient recompensati. In 2011, productia a fost oprita timp de o saptamana, in urma unei greve a minerilor, care solicitau cresteri salariale, in conditiile in care erau platiti in medie cu 1,5 dolari/ora.

Yanacocha, Peru

Mina de aur Yanacocha se intinde pe o suprafata de 23.000 de metri patrati, unde sunt sapate cinci cariere

Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a treia ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.

Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania.

Documentarul pe care investitorii de la Rosia Montana n-ar vrea sa-l vada vreodata romanii VIDEO

Exploatarea cuprinde cinci cariere, care se intind pe o suprafata de 251 km patrati. Circa 600.000 de tone de pamant sunt dislocate in fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o suta de tone de pamant, se obtine o singura uncie de aur, echivalentul unui inel.

In timp ce mina se extinde tot mai mult, inghitand munte dupa munte, investigatii ale Organizatiei Mondiale de Sanatate arata ca apa este poluata cu diferite substante toxice, precum cuprul, a caror concentratie este si zeci de ori mai mare decat standardele internationale. De asemenea, rapoartele intocmite arata ca aciditatea apei este deosebit de crescuta. In astfel de conditii, pestii si broastele au disparut, desi reprezentau o sursa de hrana pentru locuitori.

Lagunas Norte, Peru

Extinderea minei ar putea contamina resursele de apa ale localitatilor din regiune

Mina Lagunas Norte, localizata tot in Peru, in Santiago de Chuco. Productia de aur din 2011 a fost de 24 de tone de aur (770.000 uncii de aur), iar administratori sunt canadienii de la Barrick Gold.

Harta proiectelor miniere administrate de canadienii de la Barrick Gold Corporation

Ca si in celelalte cazuri, contaminarea apei si tensiunile sociale sunt probleme la ordinea zilei. Proteste de amploare au fost inregistrate inca dinaintea deschiderii minei in 2005, insa Guvernul peruan a sustinut fara rezerve compania miniera si a declarat ca manifestatiile pericliteaza securitatea nationala.

Insa studii efectuate in 2010 de mai multe organizatii si universitati dezvaluie prezenta unor substante periculoase precum mercurul, arsenicul si alte metale grele, in panza freatica. Concluzia studiului este ca apa nu poate fi folosita nici macar pentru activitati agricole, principala sursa de venit din regiune.

In plus, exploatarea se extinde tot mai mult si se pare ca nici Guvernul nu mai poate opri planurile companiei. In 2011, 84 de hectare de pamant concesionate, pe care se afla mai multe lacuri ce aprovizioneaza cu apa potabila localitatile din zona, au fost declarate zona protejata de catre autoritati, pentru a opri extinderea exploatarii.

Compania condamna insa decizia Guvernului si face demersuri sa obtina din nou concesiunea, desi sustine ca nu intentioneaza sa desfasoare activitati miniere in zona.

 
Tweet
Share

Sursa: business24.ro