Va fi sau nu RĂZBOI? VEZI ce spun rușii

Posted by FASTimo on mai 24, 2012 in Uncategorized | 0 comments

Alertei în plan militar în ceea ce priveşte Iranul i-a luat locul în ultimele săptămâni o activitate diplomatică sporită, scrie publicația rusă Kommersant.

În aprilie s-au dus convorbiri la Islamabad, pe 23 mai va avea loc o rundă la Bagdad. Principalii participanţi la confruntarea iraniană – Washingtonul şi Teheranul – au făcut schimb de declaraţii moderat încurajatoare. Mai mult decât atât, o serie de oameni politici şi de militari cu influenţă din Israel au avertizat împotriva unor lovituri asupra Iranului. În cele din urmă a apărut speranţa că problema nucleară iraniană va fi soluţionată în mod paşnic. Rămâne să înţelegem dacă situaţia privind Iranul „o coteşte”, într-adevăr, de la direcţia războiului sau, dimpotrivă, evoluţia evenimentelor a ajuns într-un punct dincolo de care recurgerea la forţă este iminentă.

Dacă vrem, putem interpreta declaraţiile făcute de militari în retragere şi activi din Israel ca pe o perdea de fum dincolo de care Israelul se pregăteşte să dea o lovitură asupra obiectivelor nucleare iraniene. O lovitură de acest gen nu va conduce la distrugerea totală a infrastructurii nucleare a Iranului, în schimb poate arunca programul nuclear iranian cu ani înapoi şi îi poate trimite Teheranului un semnal clar: niciodată nu veţi reuşi să fabricaţi arma nucleară.

Pus în faţa unei lovituri israeliene asupra Iranului, preşedintele Obama nu-şi va putea permite ca în ajunul alegerilor din noiembrie să se delimiteze de cel mai important aliat şi totodată să respingă electoratul evreiesc din Statele Unite.

Este posibil însă şi alt scenariu. În cazul în care nu s-a încheiat, lupta pentru putere din Iran se duce cu superioritatea clară a conducătorului spiritual al ţării, Khamenei. Sancţiunile economice se resimt sensibil. Poziţia preşedintelui Ahmadinejad a înregistrat o considerabilă scădere şi nu poate folosi convorbirile cu Occidentul împotriva propriului său fost mentor devenit adversar. Aceasta înseamnă că la Teheran a apărut un lider care în principiu este capabil să se înţeleagă cu comunitatea internaţională. Pe de altă parte, preşedintele Obama, care a făcut o mutare strategică din Orientul Mijlociu către Asia şi Oceanul Pacific, în mod cert nu este interesat de un nou război cu consecinţe neclare, dar pe termen lung. Liniile directoare ale posibilei înţelegeri în ceea ce priveşte Iranul sunt, în principiu, clare: dezvoltarea industriei energetice nucleare a Iranului, în schimbul inspecţiilor periodice şi a unei permanente monitorizări internaţionale.

Dacă va fi realizată şi respectată, o asemenea înţelegere ar putea soluţiona, în principiu, problema securităţii Israelului. Nu toată lumea din Israel împărtăşeşte poziţia rigidă a primului ministru Benjamin Netanyahu faţă de Iran. Pe de altă parte, rigiditatea lui Netanyahu şi declaraţiile Casei Albe potrivit cărora „toate opţiunile continuă să se afle pe masă”, îi pot face pe conducătorii Republicii islamice să înţeleagă care este adevăratul preţ al problemei pentru Teheran, în cazul în care împotriva sa se va recurge la un scenariu coercitiv.

 

 

 

Sursa: capital.ro
Share