Viitorul exporturilor romanesti, in afara Uniunii Europene

Posted by FASTimo on iun. 1, 2012 in Uncategorized | 0 comments

Largirea orizonturilor comerciale ale Romaniei este obligatorie pentru bunastarea economica a tarii, astfel putand sa fie minimizate efectele unei adanciri a crizei din restul Uniunii Europene, regiune unde Romania exporta aproape 80% din total.

Numerosi economisti romani, inclusiv cei care fac parte din Consiliul Consultativ al Romaniei, sfatuiesc guvernantii sa creeze legaturi comerciale cu state din afara UE, cum ar fi China, Rusia, Turcia ori statele din zona Golfului Persic.

„E singura cale prin care Romania ar putea sa se apere de criza, si anume ca Romania sa isi largeasca relatiile economice cu tarile extracomunitare care se afla intr-o situatie mai buna decat cele comunitare. Exista trei directii importante in care trebuie sa ne extindem, numindu-le, simbolic, „Cei Trei Crai de la Rasarit”, pentru ca ele sunt China, Turcia si Rusia”, a declarat economistul Mircea Cosea.

„Romania are largi posibilitati de a diminua efectele crizei mondiale prin reducerea dependentei de tarile occidentale europene si prin promovarea unei politici agresive pe acele piete prin folosirea oficiilor diplomatice, a stimulilor administrativi si infiintarea acestui organism public-privat care sa prezinte varful de lance al intrarii noastre pe alte piete”, adauga Cosea.

Si Ionel Blanculescu considera ca apararea Romaniei sta in diversificarea portofoliului de colaborari, zona Golfului Persic, Rusia si China putand sa fie cativa din partenerii comerciali ai Romaniei, chiar si in situatia extrema in care Uniunea Europeana ar disparea.

„Noi tot ce exportam in Uniunea Europeana, 99% importam. Valoarea adaugata si valoarea neta a exporturilor e foarte redusa, aproape nu conteaza”, a declarat Blanculescu pentru Business24.

El mai mentioneaza o regula a managementului conform caruia cel care e captiv la un singur furnizor sau la un singur client, este sortit falimentului. „Daca se intampla ceva cu furnizorul nu mai poti sa produci, daca se intampla ceva cu clientul nu mai poti sa vinzi si esti sortit esecului. Daca stam inmarmuriti pe o singura piata, a UE, care e atat de simandicoasa si sofisticata, economia se va dilua”.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a spus la randul sau ca exporturile sunt singura solutie de dezvoltare a tarii. „Solutiile de crestere bazate pe export sunt inevitabile in Romania, nu avem alte alternative la dezvoltare. In toata lumea se cauta solutii de crestere”, a spus Isarescu, cu ocazia unei festivitati de marcare a 20 de ani de activitate a Bancii de Export-Import a Romaniei EximBank, organizata la Banca Nationala.

Dintre tarile catre care Romania si-ar putea intoarce privirile, China are foarte multe de oferit, atat in ceea ce priveste investitiile, cat si comertul, Turcia ar putea fi incurajata sa investeasca in infrastructura si turism, iar relatiile cu Rusia ar trebui largite si normalizate, nu doar pentru marimea pietei de export, ci si pentru importul Romaniei de energie, spune Cosea.

„Cred ca e bine venita o astfel de initiativa daca ar fi luata in calcul acum, pentru ca pietele noastre traditionale, care sunt Europa si Europa occidentala, ne creeaza o dependenta foarte periculoasa. Noi exportam in aceste tari aproximativ 78-79% din produsele noastre si importam cam in aceeasi masura. Orice miscare a pietelor in aceasta directie se resimte imediat in economia romaneasca. Acest lucru nu e bine pentru ca suntem fortati sa preluam toate efectele acestor piete care sunt in recesiune”, spune economistul Mircea Cosea.

Ce exporta Romania?

Spre deosebire de alte natiuni europene, Romania nu a facut un studiu de caz, spune Cosea, pentru a vedea care sunt produsele care ne aduc un avantaj comparativ pe pietele externe. „Ar trebui sa facem o analiza pentru a vedea ce se poate exporta. Momentan, ce se poate exporta din Romania in cantitati bune si la preturi mari sunt produsele de mobila, produse care tin de industria auto, industria alimentara bio si incet, incet, si un export de produse electrocasnice pe care le producem in Romania sub licenta”, enumera Cosea.

Astfel, Romania are ce exporta, dar trebuie totusi sa existe si un studiu pentru a identifica produsele pentru care exista cea mai mare cerere.

Pentru a avea insa succes, aceste produse pe piata externa, statul trebuie sa creeze o politica fiscala de incurajare a exporturilor care au vocatie de concurenta pe pietele straine, dar si prin instituirea unui organism care a functionat cu bune rezultate si in alte tari. Acest organism public-privat, de prospectare a pietelor straine si incurajare a legaturilor dintre firmele romanesti si firmele de pe alte piete ar ajuta la identificarea cererilor din extern, comparativ cu oferta interna.

Un alt element important este dezvoltarea diplomatiei economice, promovata in urma cu cativa ani de unii ministri de externe, care in timpul misiunilor diplomatice promovau si dezvoltarea misiunilor diplomatice.

Cu acest lucru este de acord si Stefan Vuza, seful grupului Serviciile Comerciale Romane, care administreaza companii precum Contactoare, Sinterom, Uzuc, Caromet, Iasitex, Somes si Chimcomplex.

„Romania e singura tara care nu foloseste ambasadele ca si unitati de promovare a industriei locale, a oamenilor de afacere. Lucratorul din ambasada romana, indiferent de titlu, trebuie sa lucreze pentru toate firmele din Romania, inclusiv din mediul privat”, spune Vuza, care mentioneaza insa ca orice incercare de lobby este vazuta la noi ca o forma de „trafic de influenta”.

Si analistul economic Mircea Cosea spune ca trebuie sa existe o asistenta permanenta a oficiilor noastre diplomatice in strainatate pentru firmele romanesti care activeaza pe pietele straine, in acest moment aceasta fiind inexistenta.

De asemenea, spune economistul, si activitatea Exim Bank-ului ar trebui sa fie mai accentuata pentru a facilita exporturile si din punct de vedere al finantarilor.

„Noi avem avantaje comparative, cum e agricultura, industria lemnului, industria auto, industria electrica, energia, dar care nu sunt competitive pe alte piete pentru ca in Romania nu au conditiile de dezvoltare si promovare a exportului. Pentru a fi competitive, aceste avantaje comparative trrebuie sa aiba alt sprijin”, spune economistul.

Aprecierea euro, bucuria exportatorilor

In ultima perioada, odata cu aprecierea masiva a monedei euro fata de leu, exportatorii s-au aratat incantati de diferenta dintre costul de productie intr-o moneda nationala slaba si cel de vanzare intr-o moneda europeana puternica. Cu toate ca e imposibil de stabilit care este cursul ideal pentru exportatori, un nivel la care apar instabilitati in piata este de 4,5 lei/euro.

„Problema e ca sa existe un raport intre curs si exportator, care sa coboare leul pana la un nivel care sa nu aduca prejudicii pietei interne. Din aceste motive de rea organizare, suntem dependenti de piata straina nu doar la export, ci si la import. La un leu slab apare o ridicare de preturi”, spune economistul Mircea Cosea.

El mentioneaza, de altfel, ca de la un curs 4,5 lei/euro, lucrurile degenereaza si nu mai pot fi promovate exporturile in conditiile in care cursul aduce daune importante pietei interne si celor care au credite in valuta, puterea de cumparare a romanilor fiind afectata.

Exporturile, incotro?

In urma cu cateva zile, in cadrul unui conferinte, Uniunea Europeana, prin vocea lui Jose Manuel Barroso, a insirat industriile in care aceasta considera ca merita facute investitii in urmatorii ani, zona in care tarile europene ar putea domina la categoria exporturilor.

„Romania ar trebui sa se dezvolte, cat mai repede, pe directiile spuse de Uniunea Europeana. Sa mearga pe tehnologii”, reitereaza principiile enuntate de Barroso, Stefan Vuza.

Afaceristul spune ca nu mai are rost sa te dezvolti pe categorii mari de produse, cu productii de serii lungi si fabrici de 2.000 de oameni, pentru ca salariile vor fi mici si profitul pe masura. „Trebuie sa mergem pe cercetare, inovatii, plus valoare, adica pe energetica si nanotehnologii”.

 

 

 

Sursa: business24.ro
Share