Europa se îndreaptă cu viteză spre „zona de intervenţie”. Criza intră într-un nou ciclu

Europa se îndreaptă cu viteză spre „zona de intervenţie”. Criza intră într-un nou ciclu

Europa se deplasează periculos de aproape de o altă dimensiune, iar următoarea „staţie“ ar putea fi „zona de intervenţie“, au avertizat analiştii şi jucătorii din piaţă.

Preţul obligaţiunilor din ţările aflate la periferia zonei euro a continuat să fie împins în jos odată ce atenţia pieţei s-a mutat către Spania – a patra cea mai mare economie a regiunii, care este văzută de tot mai mulţi economişti ca „prea mare pentru a fi răscumpărată“. Pe de altă parte, acţiunile europene au scăzut puternic, dar nu s-au prăbuşit încă la minumul atins în criza anterioară, un semn că piaţa trăieşte cu speranţa unor noi intervenţii.

„Este o atmosferă în care se simte că am trecut în «zona de intervenţie» în care toate drumurile se îndreaptă spre o nouă rundă de acţiuni din partea autorităţilor. Este dificil de previzionat cum îşi va recăpăta piaţa calmul fără asemenea intervenţii“, avertizează Jim Reid şi Colin Tan, strategii Deutsche Bank. „Autorităţile nu îşi permit un eşesc, altfel cel mai probabil ne vom trezi cu o nouă criză pe cap“, spun aceştia.

Până acum am mai asistat la o serie de intervenţii asupra crizei datoriilor din zona euro. Cea mai recentă a fost injecţia masivă de lichidităţi aplicată de Banca Centrală Europeană – cunoscută drept operaţiunea de refinanţare pe termen lung – care a adus în sistemul bancar european o nouă porţie de credite ieftine în valoare de 1.000 mld. euro.

Această intervenţie a calmat pieţele în primul trimestru al anului, dar îngrijorările au reapărut după ce statisticile au arătat că efectul său nu a fost încă simţit în economia reală.

Depozitele şi împrumuturile băncilor din zona euro au scăzut mai mult decât era aşteptat în Aprilie, odată ce scurgerea de capital din ţările „mai slabe“ a continuat. Partidele anti-austeritate au câştigat sprijin în Irlanda şi Grecia, două din ţările răscumpărate de triumviratul format din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.

Randamentele obligaţiunilor emise de spanioli şi italieni au atins un vârf săptămâna aceasta, în timp ce curba randamentelor dintre obligaţiunilor cu maturitate la doi ani şi cele cu scadenţă la zece ani s-a răsturnat pentru prima oară din Ianuarie – un semnal clar că piaţa se îngrijorează de perspectiva pe termen scurt a Irlandei. Pe de altă parte, Germania a ajuns să emită obligaţiuni cu dobândă zero pe măsură ce investitorii caută zone sigure pentru plasamente.

„Randamentele ridicate la obligaţiuni ameninţă să agraveze problemele sistemului financiar public şi a celui bancar, la care se adaugă deja precarele dinamici economice şi financiare cu care se confruntă regiunea“, scrie într-o analiză Michael Gavin, head of global emerging-market strategy în cadrul Barclays Capital.

Ce fel de intervenţie

În acest caz, sub ce formă ar putea apărea o nouă intervenţie? Pieţele aşteaptă un semnal politic clar cum că zona euro va rămâne intactă – posibil printr-o accelerare spre o uniune fiscală şi adoptarea unor obligaţiuni comune cunoscute drept euro-obligaţiuni.

Noi injecţii de lichidităţi sau semne că Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să intervină în susţinerea unor anumite ţări, precum Spania, sunt în acelaşi timp salutate de mulţi.

Preşedintele BCE, Mario Draghi a avertizat joia trecută că banca centrală nu va putea suplini vidul legislativ la infinit. El a făcut apel la nevoia unui sistem de supervizare bancară comun la nivelul Uniunii Europene.

 

 

 

Sursa: capital.ro
Share

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *