Cu ochii mai mult la bursă
O influenţă va avea şi faptul că sistemul corporatist ar putea deveni brusc mai dinamic şi mai deschis la nou. „Piaţa de capital se va dovedi, în curând, un finanţator mult mai ieftin decât băncile“, precizează Ada Vâlcea.
De fapt, principalele modificări pe care le implică trecerea la Basel III vizează monitorizarea riscului de lichiditate. Acesta implică două tipuri de subindicatori: activele lichide pe termen scurt (cash şi titluri de stat) şi activele lichide pe termen mediu. În esenţă, acordul obligă băncile să deţină mai mult cash sau o cantitate mai mare de active lichide pe termen scurt (de maximum 30 de zile), lucru folositor în perioade de criză.
În ceea ce priveşte capitalul, noile reglementări au un impact cantitativ (cresc cerinţele minime de capital reglementat), dar şi unul calitativ (revizuirea structurii capitalurilor/fondurilor proprii de nivel 1 şi introducerea unor criterii mai stricte de eligibilitate privind instrumentele luate în calcul la determinarea fondurilor proprii). „Caracterul mult mai restrictiv al noilor reglementări, din punctul de vedere al riscurilor asumate de bancă, precum şi cerinţele de capital suplimentare prevăzute pentru acoperirea acestor riscuri, pot conduce la o scădere a apetitului băncilor pentru creditarea IMM-urilor“, spune Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor. Conform BNR, implementarea cerinţelor de capital Basel III nu va afecta sistemul bancar din România, întrucât fondurile proprii ale instituţiilor de credit sunt compuse, în principal, din fonduri proprii de nivel 1, iar efectul de pârghie prezintă o valoare confortabilă.
Caracterul mult mai restrictiv al noilor reglementări poate conduce la o scădere a apetitului băncilor pentru creditarea IMM-urilor.
Radu Graţian Gheţea, preşedinte, Asociaţia Română a Băncilor
Sursa: capital.ro
