Ce şi cât asigură, de fapt, o poliţă de locuinţă

Posted by FASTimo on mai 24, 2012 in Uncategorized | 0 comments

Unele companii de asigurări au mers cu excluderile de la despăgubiri atât de departe încât îngrădesc dreptul la succesiune conferit prin lege familiei asiguratului

Oricine a încheiat până acum un contract de asigurare a locuinței a observat cu siguranţă lunga listă a excluderilor. Aceste clauze contractuale, întocmite de asigurător, au menirea, în general, de a feri societatea de plata despăgubirii ca urmare  a unor evenimente care nu pot fi controlate sau, măcar, ameliorate. Multe excluderi sunt absolut normale, altele sunt  exagerate, ambigue sau înşelătoare şi, tocmai de aceea, ar trebui să fie bine analizate.

Mai există însă o a treia categorie de excluderi care ies deja din sfera legală şi care, în interpretarea avocaţilor  contactaţi de Capital, pot fi considerate clauze abuzive. Una dintre ele, pe care am regăsit-o, în forme diferite, la poliţele de locuinţă vândute de trei dintre cele mai mari companii de asigurări din România, contrazice chiar o prevedere expresă din Codul civil. Practic, această excludere refuză dreptul moştenitorilor asiguratului de a beneficia de contractul de asigurare

Banii după judecată, în cel mai bun caz

Concret, la capitolul Excluderi regăsim şi „pretenţii de despăgubire formulate de  soţul/soţia/rudele Asiguratului“, în contradicţie faţă de Codul civil, care, la secţiunea Asigurarea de Persoane, spune explicit că „În cazul decesului asiguratului, dacă nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare intră în masa succesorală, revenind moştenitorului asiguratului“. Contractele la care facem referire nu desemnează un „beneficiar“, ci se limitează la a defini sensul teoretic al termenului. Având în vedere că asigurările de locuinţă acoperă şi riscurile catastrofice, cum ar fi cutremurul, posibilitatea ca asiguratul să moară în timpul producerii evenimentului este destul de mare.

Aplicând clauza, compania de asigurări nu va plăti familiei despăgubirea aferentă. În aceste condiţii, arată pentru Capital un avocat specializat în domeniul financiar-bancar, „clauza este total abuzivă pentru că, practic, îngrădeşte dreptul la moştenire“.
Specialistul a subliniat însă că, atât timp cât nu e contestată, clauza primează în faţa legii, adică familia asiguratului nu va primi despăgubirea decât în urma unui proces. Având la îndemână exemplul notoriu al proceselor dintre bănci şi clienţii lor, ne putem da seama că astfel de acţiuni durează până la doi-trei ani. Singura soluţie la îndemână rămâne aceea de a evita companiile care utilizează asemenea clauze sau de a le convinge să retragă din contract  excluderile respective.

Sub semnul ambiguităţii

Puţine lucruri sunt clare în contractele de asigurare din România, mai ales când vorbim despre excluderi. Acest lucru este evident fie şi doar din limbajul  angajaţilor din companiile din profil. „Teoretic, niciun asigurător  nu este îndreptăţit să refuze plata unei despăgubiri“, spune şeful departamentului asigurări generale al unei companii mari. Doar teoretic? Însă, tot sursa citată continuă: „Practic, însă, cred că au existat situaţii când plata a fost refuzată“.

Revenind la excluderi, regăsim multe prevederi interpretabile. De exemplu, „pagubele produse ca urmare a revoltelor sau tulburărilor sociale“. Dar dacă zece beţivi din cartier se adună să strige împotriva Guvernului, aruncă cu pietre şi îmi sparg toate geamurile de la balcon sunt despăgubit? Niciun asigurător nu ne-a putut răspunde ferm la această întrebare. Mai grav este că mii de români s-ar putea afla în situaţia de a plăti o sumă anuală pentru o foaie fără valoare, în condiţiile în care majoritatea contractelor spun că asiguratul nu va fi despăgubit dacă există „crăpături în pereţii de rezistenţă sau  tencuiala exterioară este degradată“. Câte blocuri „comuniste“ din România au tencuiala exterioară nedegradată şi câte sunt fără crăpături?

4,3 milioane de locuinţe sunt asigurate în România din­tr-un total  de aproximativ 8 milioane. Asigurarea este obligatorie

4 întrebări pentru companii

• Rudele nu pot emite pretenţii de despăgubire în baza contractului de asigurare a locuinţei. Dar dacă asiguratul moare chiar în timpul evenimentului (de exemplu, în caz de cutremur)?
• Despăgubirea nu se plăteşte în cazul unor daune provocate de „tulburări sociale“. Zece manifestanţi care strigă împotriva Guvernului, în cartier, provoacă tulburări sociale?
• Societatea nu va plăti în cazul în care se constată că pereţii exteriori ai blocului sunt alteraţi. Cum pot influenţa eu, proprietar de apartament, starea întregului bloc?
• De ce contractul de asigurare nu explică nicăieri, clar şi pe larg, cine este „Beneficiarul“.

 

 

 

Sursa: capital.ro
Share