Cele mai bune plasamente din 2014: În ce investești, să obții câștig maxim

Posted by Fastimo on ian. 13, 2014 in Uncategorized | 0 comments

După un an neașteptat de bun pentru bursa de valori, posibilitățile de profit vin din aceeași direcție, dar cu estimări mai conservatoare. Depozitele bancare și obli-gațiunile vor aduce aprecieri modeste, iar aurul va stagna

Una dintre certitudinile cu care am început 2014 este că păstrarea economiilor în depozite bancare nu mai este o soluție. Nici ca siguranță (în cazul în care ne-ar lovi vreo criză „nouă“, banii deponenților ar fi utilizați pentru acoperirea găurilor, așa cum ne-a arătat exemplul Cipru), dar mai ales, nu ca randament. De anul trecut știm că profitul obținut din depozite este zero sau chiar negativ; acum, după decizia Băncii Naționale de a mai reduce cu un sfert de punct procentual dobânda de politică monetară, este clar că randamentele vor fi cu minus.
Dinamica depozitelor bancare face cu atât mai importantă găsirea unor modalități de economisire/investire care să aducă un profit real. Perioada economică prin care trecem, caracterizată de stagnare sau recesiune și neîncredere, nu ajută deloc furnizorii de soluții alternative de investiții, motiv pentru care majoritatea economiilor se găsesc tot la bănci, cu un total de circa 47 miliarde euro, dintre care aproape 30 miliarde euro sunt deținute de populație. Spre comparație, valoarea activelor fondurilor mutuale (fără SIF-uri), depășește cu puțin trei miliarde de euro.

Fondurile mutuale rămân pe val

Mai mult, este important de remarcat că o mare parte a banilor ajunși în administrarea fondurilor mutuale au venit în perioada în care Bursa de Valori era pe trend negativ, ceea ce înseamnă că nu s-au mutat în fonduri prea mulți bani de la bănci. Acest lucru însă, ar putea să se întâmple în perioada următoare, având în vedere randamentele inexistente ale depozitelor bancare, pe fondul unei evoluții pozitive a acțiunilor listate la BVB.

Cum așteptările analiștilor indică o continuare a evoluției pozitive a acțiunilor listate, se preconizează o transferare a unor sume către fonduri și către bursă. „Cred că fondurile de acțiuni vor atrage atenția investitorilor în 2014 și din ce în ce mai mulți își vor orienta investițiile către acest tip de plasamente“, spune Răzvan Rusu, director de investiții și membru al Comitetului Director Certinvest. „De altfel, cred că ritmul de creștere a activelor atrase pe fondurile de acțiuni îl va depăși pe cel înregistrat de fondurile cu venit fix“, mai spune el.

Pe zona fondurilor mutuale analiștii se așteaptă ca activele să crească cu un ritm de 30%. Preferatele ar putea fi cele cu venit fix (fonduri de obligațiuni, fonduri monetare), care au fost în topul preferințelor și în ultimii ani, astfel încât activele acestora depășesc jumătate din totalul activelor tuturor fondurilor, adică peste șapte miliarde lei. Problema acestora este că anul trecut randamentele au fost de o singură cifră, cel mai bine fiind situat ING International Romanian Bond Fund, cu un câștig de aproape 8%. Mai bine au mers fondurile „diversificate“, care combină instrumentele cu venit fix cu cele mai riscante și care au ajuns la randamente de aproape 20%, cum a fost Erste Balanced RON. Cele mai profitabile au fost, evident, fondurile de acțiuni, care au urcat până la circa 35%, cum este cazul Certinvest BET Index.

Pericole mai mari din interior

Practic, unele fonduri de acțiuni au bătut bursa, indicele BET, care urmărește evoluția celor mai importante zece companii listate, având o apreciere de puțin peste 25%. Cel mai probabil, situația se va repeta și anul acesta, însă diferența, la nivel de așteptări, este ca indicii BVB să nu mai crească atât de mult. În cazul BET, spre exemplu, estimarea pentru 2014 se ridică la 20%, mai puțin decât anul trecut.
Acțiunile listate vor fi vedetele investițiilor și în acest an. Cel puțin, în ceea ce privește randamentele, în condițiile în care depozitele bancare vor da câștiguri de 3%-4%, iar obligațiunile de 4%-5%, puțin mai mari în cazul obligațiunilor corporative. Astfel, randamente mai mari de 10% sunt așteptate de la BVB și de la companiile listate acolo. Adică zona cu cel mai mare risc asociat, bursa fiind susceptibilă la orice distorsiune a pieței, indiferent dacă este internă sau externă.
Cel mai important eveniment extern care ar putea influența piața autohtonă este reducerea stimulilor financiari de către Federal Reserve. Cam de prin martie se preconizează acest lucru, iar principala însemnătate este că va fi redusă cantitatea de dolari de pe piețe. Sau nu? „Lumea uită ce active au băncile centrale din lume, iar banii sunt acolo, în active. Chiar dacă va avea loc o reducere a stimulilor, lichiditatea rămâne“, spune Mark Mobius, Emerging markets fund manager la Franklin Templeton Investments, administratorul Fondului Proprietatea.

„Eu m-aș îngrijora dacă Fed ar începe să vândă din active“, adaugă Mark Mobius în interviul Reuters, în care mai precizează că oricum celelalte bănci centrale importante, din Zona Euro, din Anglia sau Japonia, mențin același nivel de lichiditate și bani ieftini. De altfel, cel mai mare risc pe care îl vede Mobius în 2014 este posibilitatea ca inflația să crească mai mult decât așteptările.
Din interior, principalele riscuri vin din anul electoral, care ar putea duce la  excese ale guvernanților, și din lipsa consumului, care nu se știe dacă își va reveni semnificativ.

Sectorul de energie nu are probleme

Sectorul bunurilor de consum este ca și inexistent la BVB, drept pentru care nu avem implicații directe în cotații. Avem însă indirecte, prin faptul că cererea de combustibil, spre exemplu, este dimensionată tot în funcție de cererea din economie. Aici ne întâlnim și cu cea mai mare companie de la BVB, respectiv OMV Petrom (simbol bursier SNP). Care anul trecut a urcat cu doar 8,5%, mult sub media pieței. „SNP este cel mai important producător de țiței din Europa Centrală și de Est (exceptând Rusia), profitabilitatea sa este în creștere, iar situația financiară este solidă“, se arată în analiza Tradeville. Dacă adăugăm și posibilitatea ca exploatările de petrol și gaze ale companiei să se extindă atunci găsim și mai mutle motive de cumpărare. Randamentele așteptate pentru acest gen de societăți (blue-chipsuri) nu sunt niciodată prea mari, însă o apreciere de nivelul anului trecut este probabilă.

La fel și în cazul Romgaz, Transgaz sau Transelectrica, care vor beneficia și de un impuls din partea statului, care a permis majorarea prețurilor practicate. Situația ar putea fi chiar mai bună petnru Transgaz, a cărei cotație ar putea fi impulsionată și de majorarea lichidității acțiunii, creată de vânzarea de către Fondul Proprietatea a pachetului deținut.

Sectorul farma va rămâne pe plus și în acest an, în special Antibiotice Iași (ATB) și Zentiva (SCD), chiar dacă nu la nivelurile de anul trecut. ATB a urcat, în 2013, cu peste 70%, iar SCD cu 35%, iar pozițiile financiare și planurile de afaceri sunt de încredere în fața investitorilor. De asemenea, sunt așteptate dividende din partea ambelor companii și în acest an.

SIF-urile au încheiat un an foarte bun, iar 2014 se anunță agitat (în sensul bun al cuvântului). Dacă proiectul de lege care se află în dezbatere va trece, atunci pragul de deținere la SIF-uri ar putea crește până la 33%. Posibilitatea de majorare a portofoliilor va atrage mulți investitori. Chiar și fără modificarea statutului, SIF-urile vor da dividende  importante anul acesta, dividende care vor depăși inclusiv randamentele depozitelor bancare, ceea ce va antrena o apreciere peste medie în primele luni ale anului. De asemenea, cotațiile SIF-urilor sunt încă mult sub valoarea unitară netă a activelor, iar discountul menține acțiunile în atenție. La finalul anului am putea vedea randamente de până la 20% sau peste, în funcție și de eventualele modificări legislative.

În același nivel de randament se va situa și Fondul Proprietatea, al cărui manager este obligat să reducă discountul de peste 30% din prezent până la 15%. Aceasta înseamnă că va continua cumpărarea de acțiuni proprii, va diminua capitalul social (distribuind acționarilor diferența de bani) și va vinde și din portofoliu. Oricum, sarcina administratorilor, așa cum a fost stabilită de acționarii instituționali străini, este să facă bani, iar de această activitate vor beneficia toți acționarii.
Din sectorul bancar nu ne așteptăm la surprize, cum a fost anul acesta Banca Carpatica (BCC), care a urcat cu peste 70%, sau a Băncii Transilvania (TLV), cu un plus de circa 50%. Întreg sectorul rămâne sub presiune și estimări de restrângere a activității, însă cele două menționate ar putea ajunge la aprecieri de două cifre. BRD, în schimb, mai are de rezolvat probleme cu creditele neperformante, și chiar dacă nu duce lipsă de lichidități rămâne la o perspectivă neutră.

Metale prețioase și nu prea

Un instrument de investiție sigură care a fost lovit puternic în 2013 este aurul. Anul trecut, cotația aurului a înregistrat cea mai abruptă scădere de după 2000, de aproape 30%. Principalul motiv pentru scădere a fost revenirea la normal a economiei globale și prețul foarte mare la care ajunsese metalul prețios. În urmă cu doi ani, toată lumea prezicea un preț al unciei de aur de peste 2.000 de dolari, după ce nivelul de 2.000 fusese aproape atins, dar acum ne aflăm la nivelul de 1.220 de dolari pe uncie.

Pentru 2014, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, avem mulți analiști care nu văd un an bun pentru metalele prețioase, iar pe de altă parte, îi avem pe cei care spun că prețul este foarte apropiat de minime. Greu de spus cine are dreptate, dar cel mai probabil, aurul va stagna sau se va deprecia. O creștere semnificativă nu pare a fi posibilă în absența unor evenimente politice importante. Cam în aceeași situație se află și sectorul imobiliar de la noi, unde se așteaptă mai degrabă stagnare, dacă nu scădere. Zona de real estate așteaptă revenirea sectorului bancar înainte de o apreciere semnificativă.

Cred că fondurile de acțiuni vor atrage atenția investitorilor în 2014 și din ce în ce mai mulți se vor orienta către acest tip de plasamente.
Răzvan Rusu, director de investiții, Certinvest

Chiar dacă se reduc stimulii financiari de către Fed, lichiditatea rămâne pentru că aceasta se găsește în activele băncilor centrale, nu în stimuli.
Mark Mobius, Franklin Templeton Investments

Sursa: capital.ro