Rosia Montana are o Comisie prea mica pentru un proiect atat de mare. Vezi intrebarile la care trebuie sa raspunda

Posted by Fastimo on sept. 20, 2013 in Uncategorized | 0 comments

Comisia speciala, a carei rol este sa „limpezeasca apele” in ceea ce priveste proiectul Rosia Montana, are 19 membri de toate culorile politice. Pregatirea profesionala a membrilor Comisiei este „la fel de pestrita” ca si culorile politice pe care le reprezinta. De la oameni de televiziune, pana la electronisti, teologi, medici, dar si avocati, economisti sau chimisti, toti trebuie sa gaseasca raspunsurile pentru una din cele mai „arzatoare” probleme ale Romaniei: proiectul Rosia Montana.

Comisia speciala trebuie sa gaseasca si sa ofere raspunsuri la intrebari dintre cele mai „incalcite” legate de impactul pe care proiectul il are asupra mediului, ce sanse are regiune daca nu vin canadienii sa investeasca la Rosia Montana, ar castiga statul mai mult daca nu ar „vinde” aurul canadienilor?

Legislatia si situatiile conflictuale in care se afla autoritatile privid aceasta lege i-ar putea pune serios in dificultate de membrii Comisiei, care ar trebui sa fie juristi cu experienta ca sa raspunda unor intrebari precum:

Are nevoie sau nu Guvernul de mandat din partea Parlamentului?

Astfel cum rezulta din prevederile art. 1 alin. 1 din Proiect, obiectul acestuia consta, printre altele, in aprobarea Acordului privind unele masuri aferente exploatarii minereurilor auro-argintifere din perimetrul Rosia Montana, Guvernul fiind mandatat ca, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a legii, sa incheie acest Acord cu societatile Gabriel Resources Ltd. si Rosia Montana Gold Corporation S.A.

Or, avand in vedere principiul relativitatii actelor juridice, un contract, asa cum pare a fi, in esenta, cel preconizat a fi incheiat intre Guvern in numele Statului Roman si persoanele juridice de drept privat, Gabriel Resources Ltd. si Rosia Montana Gold Corporation S.A., este destinat sa reglementeze exclusiv raporturile juridice dintre partile contractante, urmand sa produca efecte numai intre acestea.

Se pune problema mecanismului de formare a vointei juridice a Statului Roman in incheierea acestui contract – este sau nu nevoie de un act al Parlamentului pentru a angaja valabil Statul Roman in acest contract, sau este suficienta vointa exprimata de Guvern in acest sens? Cu alte cuvinte, are sau nu nevoie Guvernul de un mandat de la Parlament pentru a incheia contractul?

Legea „Rosia Montana”, constitutionala sau nu?

Prin natura sa, o „lege” are caracter pur normativ, fiind conceputa pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri abstracte si nu unor situatii individuale, particulare, sau unor subiecte de drept individualizate.

Din aceasta perspectiva, se poate interpreta ca Proiectul nu corespunde scopului constitutional al activitatii de legiferare, care este acela de a reglementa de o maniera generala si nu pentru cazuri individuale.

Cu toate acestea, modalitatea aleasa de statul roman nu este, prin ea insasi, una neconstitutionala in lipsa unei incalcari concrete a unui text sau articol din Constitutie.

Legea minelor, legea care „salveaza” Rosia Montana de neconstitutionalitate?

Pe de alta parte, din Proiectul de lege transmis rezulta ca sunt prevederi care deroga de la Legea minelor, care este o lege organica, precum si de la alte legi organice, ceea ce inseamna ca si aceasta lege va trebui sa fie tot organica, iar nu ordinara.

Insa, conform art. 73 alin. 3 din Constitutie, legile organice se pot adopta numai in cazurile expres prevazute in articol, printre care nu este si cel in care se reglementeaza o situatie particulara, privitoare la subiecti de drept privat individualizati si, deci, sub acest aspect, legea nu ar putea fi adoptata in mod constitutional.

Pe de alta parte, cu ocazia dezbaterii parlamentare, Proiectul si, implicit, Acordul ce urmeaza a fi incheiat intre Guvern si cele doua societati anterior mentionate, poate suferi modificari, motiv pentru care se poate spune ca, prin interventia sa, Parlamentul, ca autoritate leguitoare, ar putea ajunge sa exercite atribute ale puterii executive, fapt care ar conduce la incalcarea principiului separatiei puterilor in stat (art. 1 alin. 4 si art. 61 alin. 1 din Constitutie).

Sursa: business24.ro