SCHIMBARE RADICALĂ la penalitățile datorate statului. Cum se calculează

Legea nr. 267/2013 privind aprobarea OUG nr. 50/2013 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 634 din 14 octombrie 2013.

OUG nr. 50/2013 a modificat Codul de procedura fiscala in luna iunie si a intrat in vigoare, insa pentru a-si putea produce in continuare efectele juridice ea trebuia aprobata prin lege de Parlamentul Romaniei.

Odata cu indeplinirea acestei proceduri legislative, reglementarile introduse in Codul de procedura fiscala prin OUG 50/2013 se pot aplica in continuare in forma in care au fost stabilite de Guvern, parlamentarii neaducand niciun amendament la forma initiala a ordonantei de urgenta.
Una dintre cele mai importante reglementari a fost cea referitoare la penalitatile de intarziere, care au inceput sa fie calculate diferit de la 1 iulie.

Potrivit actului normativ, contribuabilii achita, incepand din iulie, o penalitate de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce ar insemna o penalitate de 7,3% anual.

Noile prevederi din Codul de procedura fiscala, aprobate acum prin lege, stabilesc ca penalitatile de intarziere vor avea caracter sanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Pana in iulie, nivelul penalitatii de intarziere era calculat in functie de perioada de intarziere astfel:

• daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;
• daca stingerea se realizeaza in intervalul dintre a 31-a zi si a 90-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse;
• daca stingerea se realizeaza dupa a 91-a zi de la scadenta,  nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.

Noile reguli au intrat in vigoare la 1 iulie 2013, fiind aplicabile obligatiilor de plata scadente dupa data de 1 iulie 2013.

”Pentru obligatiile de plata cu scadenta pana la data de 1 iulie 2013 care se sting dupa aceasta data, se aplica nivelul de penalitate de intarziere potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 iulie 2013”, se mai arata in OUG nr. 50/2013.

Nici dobanzile nu au scapat de modificari

OUG nr. 50/2013 a modificat si regimul juridic la dobanzilor, astfel incat sa fie mai clara diferentierea intre dobanzi si penalitatile de intarziere.

„Penalitatile sunt menite sa descurajeze neconformarea, in timp ce dobanda este destinata sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului general consolidat”, explica Guvernul recent.

Concret, potrivit noilor reglementari, dobanzile au un caracter recuperatoriu, spre deosebire de penalitati care au un caracter sanctionatoriu.

„Modificarea privind stabilirea naturii dobanzilor, respectiv  faptul ca acestea au caracter recuperatoriu, reprezentand pierderea suferita de creditor (statul) ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale, se impune pentru a elimina eventualele confuzii cu privire la natura juridica a dobanzilor, pe de o parte, si a penalitatilor de intarziere pe de alta parte, in contextul modificarii modului de asezare a penalitatilor, respectiv similar dobanzilor”, preciza Guvernul la momentul adoptarii OUG nr. 50/2013.

Va reamintim ca nivelul dobazii este de 0,04% (14,6% pe an) si se calculeaza pe fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Cronologie. Cum s-au calculat de-a lungul timpului dobanzile si penalitatile pentru intarzierile la plata

Nivelul dobanzilor si penalitatilor de intarziere s-a calculat diferit de-a lungul timpului. Spre exemplu, pentru neplata la timp a obligatiilor fiscale au inceput sa fie solicitate dobanzi incepand din 1997, cand contribuabilii erau obligati sa plateasca 0.25% din suma restanta pentru fiecare zi de intarziere. Din 7 mai 1999, procentul a crescut la 0.30%, insa a scazut la jumatate incepand din august 2000. In 2001, dobanzile s-au micsorat inca o data pana la valoarea de 0.1% pe zi de intarziere, 2001 fiind si anul in care s-au introdus pentru prima oara si penalitatile de intarziere.

Astfel, de aproximativ 12 ani de zile contribuabilii trebuie sa plateasca atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale neachitate la timp.

Initial, penalitatile de intarziere erau de 0,5% pe luna si/sau fractiune de luna, iar modul in care erau calculate a tot variat de-a lungul timpului.

Directia Generala a Finantelor Publice Brasov a realizat un istoric al dobanzilor si penalitatilor de intarziere, pe care l-a publicat pe pagina sa de internet. Iata cum s-a modificat metoda de calcul:

Dobanzi

Penalitati de intarziere

Amanarea la plata a obligatiilor fiscale, aprobata si ea prin lege

Pe langa modificarea regimului pentru penalitatile de intarziere, OUG nr. 50/2013 mai prevedea si o serie de facilitati fiscale pentru contribuabilii care aveau de incasat bani de la autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene.

Mai exact, reglementarile, aprobate si ele fara modificari prin Legea nr. 267/2013, permit contribuabililor care au de incasat sume certe, lichide ai exigibile de la autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene sa solicite  amanarea la plata a impozitelor, taxelor, contributiilor ai a altor sume datorate statului, inclusiv a obligatiilor accesorii, administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau transmise spre recuperare acestei autoritati.

Pe perioada amanarii la plata:

• nu incepe sau se suspenda, dupa caz, procedura de executare silita pentru obligatiile fiscale amanate la plata;
• nu se sting obligatiile fiscale ce fac obiectul amanarii la plata, cu exceptia situatiei  in care  contribuabilul opteaza pentru stingerea acestora.

OUG nr. 50/2013 stabilea ca amanarea la plata ar urma sa se acorde in limita sumei de incasat de la autoritatile  competente ai in ordinea vechimii obligatiilor fiscale, pentru o perioada de maxim doi ani.

In cazul in care contribuabilul nu finalizeaza procedura de amanare la plata in cei doi ani, atunci aceasta inceteaza, iar contribuabilul va datora dobanzi, penalitati de intarziere sau accesorii, potrivit legii, pe intreaga perioada de amanare la plata.

Potrivit actului normativ citat, pentru a beneficia de amanarea la plata a obligatiilor fiscale, firmele trebuie sa depuna o cerere in acest sens la organul fiscal la care sunt arondate, insotita de un document emis de autoritatea de la care ele au de incasat fondurile europene. Acest document, valabil 20 de zile, certifica sumele certe, lichide si exigibile pe care o anumita firma le are de incasat de la respetica autoritate care gestioneaza fonduri europene.

Reglementarile legale permit unui contribuabil sa depuna si mai multe cereri de amanare la plata, ori de cate ori are nevoie, cu conditia ca sumele pentru care se solicita amanarea sa fie in limita celor pe care el trebuie sa le recupereze de la autoritatile de fonduri europene.

Totusi, contribuabilii nu pot beneficia de amanarea la plata daca:

• sunt in insolventa,
• sunt executati silit de un alt creditor prin poprirea sumelor de incasat de la autoritatile autoritatile competente,
• au in derulare o  eaalonare la plata.

Tweet
Share