Originile primelor vitralii se pierd in istorie. Tehnica realizarii acestora a fost imprumutata probabil din fabricarea bijuteriilor si a mozaicurilor. Vitraliile, asa cum le cunoastem astazi, par sa fi aparut odata cu construirea de biserici. In secolul 10, in bisericile din Franta si Germania erau prezente picturi reprezentandu-l pe Hristos sau scene biblice, iar in Anglia puteau fi intalnite desene decorative.Sticla este un material misterios cu proprietati gazoase, lichide si solide. Ea este mai degraba un lichid solidificat ce capteaza lumina si straluceste in lumina. Este o bijuterie nascuta din cele mai comune materiale: nisip transformat cu ajutorul focului. Inca din cele mai vechi timpuri, omul a invatat sa fabrice sticla si sa o coloreze prin adaugarea de saruri metalice si oxizi. Aceste materiale continute in sticla capteaza anumite parti specifice din spectrul luminii albe permitandu-i omului sa perceapa culori diverse. Aurul reda nuanta uimitoare de afine; cobaltul reda nuante de albastru; argintul reda nuante de gaben, iar aliajul de aur si arama reda nuante de verde si caramida rosie.
Ca material, sticla colorata este acea sticla care a fost colorata in timpul fabricarii prin adaugarea de saruri metalice. Sticla colorata este folosita la vitralii in care mici bucati de sticla sunt arajate pentru a alcatui tipare sau tablouri, legate intre ele (traditional) prin retele de plumb si sustinute de un cadru fix. Pentru a imbunatati designul se folosesc adesea detalii pictate si pete de culoare galbena. Termenul de „vitraliu” se refera si la ferestre ale caror culori au fost pictate pe sticla si apoi fuzionand cu sticla prin foc, intr-un cuptor.
Vitraliul sau, mai bine zis, arta sticlei, ne inconjoara peste tot. Explozia de interes pentru aceasta arta, de la sfarsitul secolului XX, a generat multe forme noi si pline de imaginatie. Aparitia artistului individual, a noilor tehnologii si a unui interes crescand pentru vitralii au condus la ceea ce s-a numit astazi „O noua epoca de aur a sticlei”. Locuintele actuale sunt frecvent infrumusetate cu uimitoare intrari din sticla, cu ferestre de baie cu vitralii sau cu abajururi in stilul Tiffany. Numerosi admiratori ai vitraliilor cumpara panouri decorative doar ca sa le atarne in dreptul unei ferestre scaldate de lumina soarelui. Mesele, peretii, etajerele sau ferestrele sunt adesea impodobite cu forme minunate din sticla. In fiecare zi, artistii contemporani reusesc sa combine, sa creeze si sa dezvolte forme si stiluri noi, unice.
Descrierea tehnicii folosite
Tehnicile realizarii vitraliilor sunt descrise pentru prima data de calugarul Teophilus care a scris un ghid destinat artizanilor in jurul anului 1100 i.Hr. In acest ghid sunt descrise metode care s-au schimbat prea putin in 900 de ani: „Daca vrei sa mesteresti ferestre simple, masoara mai intai lungimea si latimea acestora pe o bucata din lemn, apoi deseneaza modelul sau orice alceva doresti si alege culorile cu care-l vei colora. Taie sticla si prinde bucatile cu ajutorul clestelui de sticlar. Uneste-le cu came de plumb… si lipeste-le pe ambele parti. Inconjoara ansamblul cu un cadru din lemn intarit cu zale si prinde-l in locasul dorit”.
Mici sfaturi inainte de a va apuca de treaba:
Primul pas din procesul de montare a vitraliilor implica realizarea unei versiuni la scara mica a desenului final. Dupa accea, trebuie masurate deschiderile ferestrei reale pentru a crea un tipar. Acest tipar este adesea desenat pe hartie sau carton si reprezinta dimensiunea reala a spatiilor care trebuie umplute cu bucatile de sticla.
Apoi, se pregateste un desen in alb si negru la dimensiunea reala. Pornind de la acest desen sunt trasate contururile. Acest desen este un fel de ghid pentru asezarea si unirea cu ajutorul unor retele de plumb ale principalelor bucati din sticla.
Exersati inainte pe o foaie de hartie trasand cu creionul linii drepte, curbe, cercuri sau arabescuri pe care apoi sa le colorati cu ajutorul tubului de culoare. Puteti folosi, de exemplu, capacele de la sticlele de apa imbuteliata pentru a incerca fiecare nuanta aleasa. Puteti amesteca culorile pe masura ce pictati chiar pe foaia de lucru. Pentru a indeparta eventualul surplus de culoare, puteti folosi betisoare cu capete din bumbac (inainte inmuiati-le in diluant si stergeti-le pe o bucata de sugativa).
Taierea si pictarea
Pictura pe sticla este traslucida si foarte lichida, de aceea este necesara folosirea unui tub special pentru a fixa culoarea (pe care il puteti gasi de vanzare in orice magazin cu obiecte destinate activitatilor creative). Exista vopseluri care va propun o gama larga de culori. Puteti folosi pensule subtiri pe care trebuie sa le curatati cu grija in prealabil cu diluant si cu sapun si apoi sa le uscati bine (nu aruncati diluantul in chiuveta! Lasati-l sa se evapore in exterior!).
Tubul de culoare trebuie manuit asemenea unui stilou exercitand o presiune medie si continua.
Tiparul creat
trebuie schitat pe bucata de sticla in culoarea preferata cu un diamant sau otel, apoi sticla este taiata dupa conturul tiparului. Odata sticla taiata, liniile principale ale tiparului sunt pictate pe fiecare bucata de sticla cu vopseaua speciala numita vopsea vitrifiabila. Aceasta devine stralucitoare cand este incalzita. Daca aveti experienta, puteti aplica vopseaua direct pe sticla pentru a controla lumina si pentru a armoniza toate culorile. Pe parcursul procesului de pictare, sticla este tinuta la soare pentru a simula aceleasi conditii in care este vazuta fereastra. Bucatile pictate sunt introduse apoi intr-un cuptor cel putin o data pentru a fixa vopseaua de sticla.
Emailare si plumbuire
Urmatorul pas este emailarea. Tiparul este intins pe o masa si sunt apoi asezate de-a lungul celor doua margini ale tiparului benzi inguste din lemn numite drugi pentru a forma un unghi drept. Benzile lungi de plumb striat sunt plasate pe interiorul drugilor. Bucata de sticla care trebuie asezata in unghi este fixata apoi in locasuri. O banda subtire de plumb este fixata in jurul marginii visibile, iar urmatorul segment necesar este strecurat in locasul aflat pe partea cealalta a benzii inguste de plumb. Continuati acest proces pana cand fiecare piesa este introdusa la locul sau in reteaua de plumb conform tiparului.Finisarea
Principalele imbinari formate de reteaua de plumb sunt apoi lipite pe ambele parti si intreaga ferestra este etanseizata la apa. Dupa verificarea amanuntita la lumina a ferestrei finalizate, aceasta este intarita cu ajutorul unor bare.
Pictura pe sticla la noi acasa
Sticla pictata poate fi utilizata nu numai pentru vitralii, ci si la confectionarea obiectelor decorative din casele noastre sau chiar in arta bijuteriilor. Cu putina indemanare si rabdare puteti realiza chiar voi mici obiecte cu care sa va imbogatiti interiorul.
De ce aveti nevoie: vopsea, 1 pensula (nu foarte groasa), diluant intr-un mic pahar, tub de culoare, o copie a modelului avand aceeasi dimensiune cu bucata de sticla pe care doriti sa o pictati.
Cum procedati:
Luati o bucata de sticla, spalati-o si apoi asezati desenul sub sticla.
Conturati modelul integral. Lasati-l sa se usuce cel putin 1 ora (ideal ar fi sa-l lasati sa se usuce 24 de ore). Daca gresiti, nu intrati in panica. Puteti indeparta imediat vopseaua cu ajutorul diluantului sau puteti sa o lasati sa se usuce putin si apoi s-o dezlipiti cu unghia si apoi s-o cojiti.
Daca culoarea este mai consistenta sau ati facut din ea o pasta, puteti s-o curatati usor cu ajutorul unui cutit.
Odata desenul conturat si uscat, picurati din varful pensulei putina vopsea in locasul ales evitand formarea de bule de aer (evitati sa depasiti conturul desenului). E mai bine sa lucrati de la stanga la dreapta, daca sunteti dreptaci.
Dupa terminarea desenului, lasati-l sa se usuce 24 de ore. Alegeti pentru fond hartie, crepon sau tesatura care sa va puna in valoare creatia.
Sursa: 4interior.ro
Share